Redăm scrierea gnostică, descoperita la Nag Hammadi cu titlul “Tunetul, mintea perfectă”
Am fost trimisă printr-o putere divină,
Pentru a veni la cei care se gîndesc la mine,
Și unde m-am găsit printre cei care mă caută.
Caută-mă, tu, cel care te gândești la mine,
Iar voi, auditorilor, ascultați-mă.
Tu, cel care mă aștepți cu înfrigurare, ia-mă cu tine.
Și nu mă alunga din privirea ta.
Și nu fă ca vocea și auzul tău să mă urască.
Încearcă să nu mă ignori în fiecare clipă. Fii atent!
Nu mă ignora.
Căci, Eu sunt prima și ultima.
Cea cinstită și batjocorită,
Virgină și prostituată,
Soție și fecioară.
Sunt mamă și fiică.
Eu sunt cea stearpă
Iar mulți sunt fiii ei.
Sunt cea a cărei nuntă a fost măreață,
Dar nu a avut un soț.
Sunt atât moașă cât și cea infertilă.
Sunt alinarea propriilor dureri.
Sunt mireasa și mirele,
Iar soțul meu este cel care m-a născut.
Sunt mama tatălui meu,
Sora, soțului meu,
Iar el este urmașul meu.
Sunt sclava celui care ma pregătit.
Sunt stăpîna urmașului meu.
Dar, el este cel care m-a născut înainte de a mă naște.
Iar el este urmașul născut la timp,
Iar el, este cel care îmi dă forța.
Sunt personalul puterii sale din tinerețe,
Iar el este toiagul bătrâneții mele.
Și indiferent de ceea ce Soarta dorește să facă cu mine.
Sunt liniștea de neînțeles
Și ideea a cărei amintire este frecventă.
Sunt glasul al cărui sunet variat
Și cuvântul a cărui înfățișare este diversă.
Sunt glăsuirea numelui meu.
Oare de ce, tu, cel care mă urăști, mă și iubești,
Și de ce îi urăști pe cei care mă iubesc?
Oare de ce, tu, cel care mă refuzi, mi te confesezi,
Și de ce, tu, cel care mi te confesezi, mă refuzi.
Oare de ce, tu, cel care spui adevărul despre mine, spui și minciuni,
Și de ce, tu cel ai mințit în legătură cu mine, spui adevărul despre mine.
Oare de ce, tu, cel care mă cunoști, mă ignori,
Si de ce, tu, cel care nu mă cunoști, îi lași să mă cunoască.
Pentru că eu sunt cunoașterea și ignoranța.
Rușinea și îndrăzneala.
Nu mie rușine; Mie rușine.
Sunt puterea și frica.
Sunt război și pace.
Ia-mă în seamă.
Sunt atât cea dezonorată cât și cea preamărită.
Ia seama la sărăcia și bogăția mea.
Nu fi arogant cu mine atunci când sunt alungată de pe pământ,
Pentru că mă vei găsi în cei care vor veni.
Nu mă căuta în locuri mizere
Nu pleca și nu mă părăsi,
Pentru că mă vei găsi în palate.
Și nu te uita după mine atunci când sunt aruncată printre cei
Dezonoranți și în ultimul rând,
Nu râde de mine.
Și nu mă căuta printre cei care sunt uciși în violențe.
Dar, sunt atât compasiune cât și violență.
Fii atent!
Nu-mi urî supunerea
Și nu-mi iubi auto-controlul.
În slăbiciunea mea, nu mă părăsi,
Și nu-ți fie frică de puterea mea.
Pentru ce îmi disprețuiești frica
Și îmi blestemi mândria?
Căci eu sunt cea care există în toate fricile
Și rezistă la cutremure.
Sunt cea slabă
Și care se simte bine într-un loc plăcut.
Sunt inconștientă și înțeleaptă.
De ce m-ai urât prin sfaturile tale?
Pentru că eu voi fi mereu tăcută printre cei care tac
Și voi apărea la momentul potrivit pentru a vorbi,
Grecilor, de ce m-ați urât?
Pentru că sunt o barbară printre barbari?
Pentru că eu sunt înțelepciunea Grecilor
Și cunoștința barbarilor.
Sunt judecata Grecilor și a barbarilor.
Sunt cea apreciată de Egipteni
Și cea urîtă de către barbari.
Sunt cea urâtă de toți
Și iubită oriunde.
Sunt cea pe care voi o numiți Viață,
Dar și cea numită Moarte.
Sunt cea pe care voi o numiți Lege,
Dar și cea numită Sfidare a Legii.
Sunt cea pe are mulți dintre voi ați aclamat-o,
Dar și cea pe care a-ți capturat-o.
Sunt cea pe care voi a-ți risipit-o,
Dar și cea pe care a-ți reunit-o.
Sunt cea în fața căreia v-ați rușinat,
Dar și cea în fața căreia a-ți fost nerecunoscători.
Sunt cea care nu are o sărbătoare ,
Dar cea a căror sărbători sunt numeroase.
Eu sunt cea fără Dumnezeu,
Și cea al cărei Dumnezeu este minunat.
Sunt cea la care te-ai gândit adesea,
Dar și cea pe care ai disprețuit-o.
Sunt neștiutoare,
Dar ei învață de la mine.
Sunt cea pe care ai disprețuit-o,
Dar la care te-ai gândit adeseori.
Sunt cea de care te-ai ascuns
Dar și cea la care ai venit.
Însă, ori de câte ori, te vei ascunde de tine,
Eu, voi apărea.
Iar când vei apărea,
Eu mă voi ascunde.
Cei care nu își găsesc sensul
Ia-mă din suferință.
Și du-mă la tine.
Ia-mă din locurile urâte și ruinate și du-mă la tine.
Și fură de la cei buni chiar dacă trăiesc în urâțenie.
Fără rușine, du-mă la tine fără reținere;
Și vino spre mine, tu, cel care mă cunoști
Și numește pe cei mari printre cele mai mici creaturi.
Întoarce-te la copilărie,
Și nu o disprețui pentru că este scurtă și neînsemnată.
Și nu înlătura măreția din micime,
Pentru că cei neînsemnați se ridică dintre cei măreți.
De ce mă blestemi și respecți în același timp?
Ai rănit și ai avut milă.
Nu mă îndepărta de cei pe care îi cunoști.
Și nu părăsi pe nimeni
[…] atât pe tine cât și […] pe ceilalți.
[…]
Ceea ce este al meu.[…] .
Îi știu pe primii și urmașii lor mă cunosc la rândul lor.
Dar eu sunt mintea (…) și o parte din (…).
Eu sunt înțelepciunea propriei mele cercetări,
rezultatul celor care mă caută,
răspunsul celor care întreabă de mine,
puterea puterii a cunoașterii mele
a îngerilor care au fost trimiși prin cuvântul meu,
a zeilor sosiți la rugămințile mele,
a spiritelor fiecărui bărbat care trăiește odată cu mine,
a femeilor care locuiesc în mine.
Eu sunt cea onorată și cea lăudată,
Dar, și cea disprețuită.
Eu sunt pacea,
Iar razboiul s-a declanșat datorită mie.
Sunt un extraterestru și un pământean.
Sunt deopotrivă substanță cât și imaterialitate.
Cei care nu sunt cu mine, mă ignoră,
Iar cei care locuiesc în mine, sunt cei care mă cunosc.
Cei care sunt aproape de mine au fost ignoranți,
Iar cei sunt departe de mine, sunt cei care mă cunosc.
În ziua în care sunt cu tine, tu ești departe de mine,
Iar în ziua în care sunt departe de tine, eu sunt lângă tine.
(Sunt…) înăuntru.
(Sunt…) a naturii.
Sunt (…) creația spiritelor.
(…) cererea sufletelor.
Sunt controlul și incontrolabilul.
Sunt uniune și disoluție.
Sunt locuire și depărtare.
Sunt cea de jos,
Iar ei vin spre mine.
Sunt judecată și achitare.
Sunt fără de păcat,
Iar originea păcatului vine de la mine.
Am o aparență ademenitoare,
Dar auto-controlul locuiește în mine.
Sunt glasul pe care toți îl aud
Și discursul care nu poate fi înțeles.
Sunt un mut care nu poate vorbi,
Dar minunate sunt multitudinea cuvintelor mele.
Ascultă-mă în blândețe și învață de la mine în violență.
Eu sunt cea care strigă
Si cea aruncată de pe pământ.
Sunt înțelepciunea numelui meu.
Sunt cea care strigă
Și ascultă.
Apar și (…) merg (…) .
Sunt (…) apărarea (…).
Sunt cea numită Adevăr
Și nelegiuire (…).
Mă lauzi (…) și bârfești împotriva mea.
Voi cei care sunteți învinși, judecați-i,
Înainte ca ei să vă judece,
Pentru că judecata și parțialitatea există în tine.
Dacă ești condamnat, cine te va achita?
Sau, dacă ești eliberat, cine va fii în măsură să te denunțe?
Pentru că ceea ce se află în interiorul tău, se reflectă în exterioul tău,
Iar cel care te judecă după aparențe,
Este cel care te-a modelat pe interior.
Iar ceea ce vezi în realitate, este ceea ce vezi în interiorul tău;
Este realitatea și scutul tău.
Ascultă-mă,
Învață din cuvintele mele, tu cel care mă cunoști.
Eu sunt glasul recunoscut de toți;
Sunt discursul care nu poate fi înțeles.
Sunt numele sunetului
Și sunetul numelui.
Sunt simbolul literei
Și desemnarea diviziunii.
Iar eu (…).
(3 rânduri lipsă)
(…) lumină(…).
(…) public(…) ție
(…) puterea divină.
Iar (…) nu va transforma numele.
(…) celui care m-a creat.
Și voi pronunța numele său.
Apoi, privește cuvintele sale
Și toate scrierile complete.
Lua-ți seama, voi ascultătorilor
Cât și voi îngerilor și cei care au fost trimiși,
Și voi spiritelor care s-au întors din morți.
Pentru că sunt cea care există singură,
Și nu am pe nimeni care să mă judece.
Pentru că numeroase sunt formele plăcerii care există în variatele păcate,
Iar pasiunile josnice,
Iar plăcerile trecătoare
Pe care bărbații le îmbrățișează până îmbătrânesc
Și merg în cealaltă lume.
Acolo mă vor găsi,
Unde vor trăi,
Și nu vor mai muri niciodată.
Traducere realizată de George W.MacRae
Traducere în limba romană realizată de Alina Iordan
Sursa: gnosis.org
No comments yet.