Isus Hristos a fost rastignit pe cruce sau pe stalp?

De unde a pornit idea

Idea pironirii pe stâlp si nu pe cruce (a lui Isus Hristos), apare în rândul iehoviştilor abia în anii 30 ai secolului XX (aprox. 1936). Până atunci idea nu a fost cunoscută şi nici astăzi ea nu este cunoscută de alţi neo-protestanţi.

Simbolul crucii

Proorocul Iezechiel ne descoperă şi forma grafică a crucii, şi anume litera ‘thau’ sau ‘tav’, ultima literă a alfabetului ebraic, care avea formă de cruce în acea vreme (secolul VI î.Hr.). De asemenea, şi în alfabetul vechi grec litera ‘tau’ avea forma unei cruci. Din cauză că se înmulţise fărădelegile şi se profanase locaşul sfânt, Dumnezeu hotărăşte pieirea celor nelegiuiţi, iar pentru a feri pe cei credincioşi, care sufereau şi plângeau văzând ticăloşiile acelora, porunceşte proorocului să însemneze pe frunte cu acest semn în formă de cruce pe cei credincioşi:

‘Şi i-a zis Domnul: Treci prin mijlocul cetăţii, prin Ierusalim, şi însemnează cu semnul crucii (litera ‘tau’ care în alfabetul vechi grec avea forma unei cruci) pe frunte, pe oamenii care gem şi care plâng din cauza multor ticăloşii care se săvârşesc în mijlocul lui (…). Să nu vă atingeţi de nici un om, care are pe frunte semnul ‘†’! (…)’ (Iezechiel 9, 4-6).

Martorii lui Iehova spun că Hristos a fost răstignit pe stâlp, cu mâinile încrucişate deasupra capului şi bătute într-un singur cui, iar toţi ceilalţi creştini şi chiar necreştini, susțin că Hristos a fost răstignit pe un crucifix (cruce), cu mâinile lateral desfăcute.

Argumente  etimologice, terminologice și lingvistice

Textul grecesc care se referă la obiectul pe care a fost răstignit Hristos, foloseşte termenul σταυρός (se citeste stavros sau stauros). Prin acest termen, dicţionarele înţeleg uneori un “stâlp sau bârnă de lemn“, iehoviştii vazând doar acest sens luat ad-literam, din antichitatea îndepărtată. De cele mai multe ori, prin σταυρός se înţelege “instrument de tortură în formă de T” sau poate t, adică cu partea de sus alungită.

Al doilea sens, cel de cruce, este folosit în Noul Testament, dar şi la Diodor din Sicilia (sec. I în. Hr.), la Plutarh (sec. I. d. Hr) şi Lucian (sec. II d. Hr.). În perioada elenistică, după sec. III în. Hr., stavros avea sensul de cruce şi nu pe cel de stâlp.

În NT, prin stavros se înţelege Crucea în felul în care o ştim cu toţii, dar la moment trebuie să mai precizăm că în NT, cuvântul are două sensuri:

– literar: cruce sau lemnul crucii (de 13 ori); şi

– spiritual: suferinţă, moarte, jertfă (de 15 ori).

Pentru noţiunea de stâlp, limba greacă are un alt cuvânt: στύλος (= stâlp, coloană) şi el se regăseşte de 4 ori şi în NT (Gal 2:9; I Tim. 3:15; Apocalipsă 3;12 şi 10:1). Pentru cruce, limba greacă nu are un alt cuvânt decât “stavros“.

Iehoviştii deseori speculează cu textele de la Deuteronom 21:22-23 şi mai ales de la Galateni 3:13, unde se vorbeşte despre “răstignirea pe lemn (επι ξύλου)”. Precizăm că în limba greacă cuvântul ξύλος se referă la “esenţa lemnului” şi nu la un trunchi de lemn sau la un copac, căci pentru aceasta limba greacă are cuvântul δένδρον.

Limba greaca elenistica (κοινή – comuna) a fost folosita circa 6 secole :sec 3 iHr – sec 3 dHr. Cuvantul σταυρός il gasim in operele scriitorilor din jurul primului sec crestin: Diodorus Siculus (sec 1 iHr), Iustin Martirul (sec 2 dHr) desemnand si o alta forma decat cea de stalp/tarus si anume † (cruce). Irineu de Lyon (sec II) chiar descrie crucea – forma folosita de intreaga crestinatate pana in ziua de azi, cu laturile sale verticale si orizontale.

Argumente biblice

Pentru a se intelege distinctia intre varianta iehovistă a răstignirii si cea crestina voi mentiona 2 versete biblice:

Matei 27:37 – Şi deasupra capului au pus vina Lui scrisă: “Acesta este Iisus, regele iudeilor”.

a) La iehovişti inscripţia nu e pusă deasupra capului, ci deasupra mâinilor, iar Biblia şi evanghelistul Matei nu putea face o greşeală logică atât de evidentă;

b) Punerea inscripției arată că exista o parte prelungită în sus a Crucii, unde putea fi pusă această inscripţie destul de consistentă (pentru că era în 3 limbi).

Ioan 20:25 – Deci au zis lui ceilalţi ucenici: Am văzut pe Domnul! Dar el [Toma] le-a zis: Dacă nu voi vedea, în mâinile Lui,semnul cuielor  (ηλων – plural), şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede.

Textul arată foarte clar că în mâinile lui Hristos au fost bătute mai multe cuie, iar Toma ştia bine acest lucru. La pironirea pe stâlp se pune un singur cui asa cum şi iehoviştii au reprezentat in revistele lor, dar o astfel de idee este contrazisă de Scriptură.

1 Corinteni 1:18

Ὁ λόγος γὰρ ὁ τοῦ σταυροῦ τοῖς μὲν ἀπολλυμένοις μωρία ἐστίν, τοῖς δὲ σῳζομένοις ἡμῖν δύναμις θεοῦ ἐστιν.
Căci cuvântul(predicarea) crucii nebunie este pentru cei ce pier; dar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu. ( trad Bartolomeu Anania)

Galateni 6:14

Ἐμοὶ δὲ μὴ γένοιτο καυχᾶσθαι εἰ μὴ ἐν τῷ σταυρῷ τοῦ κυρίου ἡμῶν Ἰησοῦ χριστοῦ· δι᾽ οὗ ἐμοὶ κόσμος ἐσταύρωται, κἀγὼ τῷ κόσμῳ.
Dar mie să nu-mi fie a mă lăuda decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine şi eu pentru lume.

Filipeni 3:18

Πολλοὶ γὰρ περιπατοῦσιν, οὓς πολλάκις ἔλεγον ὑμῖν, νῦν δὲ καὶ κλαίων λέγω, τοὺς ἐχθροὺς τοῦ σταυροῦ τοῦ χριστοῦ·
Fiindcă mulţi – despre care v’am vorbit adeseori, iar acum v’o spun chiar plângând – se poartă ca duşmani ai crucii lui Hristos.

Coloseni 2:14 – 15

14: ἐξαλείψας τὸ καθ᾽ ἡμῶν χειρόγραφον τοῖς δόγμασιν, ὃ ἦν ὑπεναντίον ἡμῖν· καὶ αὐτὸ ἦρκεν ἐκ τοῦ μέσου, προσηλώσας αὐτὸ τῷ σταυρῷ·
15: ἀπεκδυσάμενος τὰς ἀρχὰς καὶ τὰς ἐξουσίας, ἐδειγμάτισεν ἐν παρρησίᾳ, θριαμβεύσας αὐτοὺς ἐν αὐτῷ.

14. ştergând zapisul ce era asupra noastră, potrivnic nouă prin opreliştile lui , pe care ni l-a luat din cale pironindu-l pe cruce;
15. prin ea biruit-a El Începătoriile şi Stăpâniile, dezbrăcându-le şi dându-le’n privelişte .

Argumente arheologice

Vechile reprezentări creştine înfăţişează Crucea ca si instrument de tortură exact aşa cum o ştim noi şi cum de fapt a fost folosit la răstignirea lui Hristos. Pentur dovada voi mentiona 2 argumente arheologico-ştiinţifice chiar din sec. I, unul fiind descoperit şi cercetat de evrei, nu de creştini.

Crucificarea lui Yohohanan

a) În 1968, pe când evreii făceau un drum în localitatea Givat Ha-Mitar (Nordul Ierusalimului /Palestina), buldozerul a descoperit un mormânt în care era pus un tânăr răstignit, pe nume Yohohanan (24-28 de ani). Din cauza că erau îndoite capetele cuielor, el nu a putut fi dat jos de pe cruce, iar trupul într-o fază avansată de descompunere, a fost înmormântat cu tot cu cruce. Oamenii de ştiinţă spun că acesta ar fi fost unul din evreii care au încercat să apere Ierusalimul de romani în anii 69-71 d. Hr. şi a fost răstignit de aceştia. În orice caz, scheletul şi crucea sunt din sec. I al erei creştine.

B) Se ştie că în anul 79 d. Hr. a avut loc o mare erupţie a vulcanului Vezuviu. Acesta a acoperit oraşul Pompei care era in apropiere si abia în sec. 19 si 20, s-au făcut săpături care au descoperit oraşul acoperit de lavă. Printre altele, s-a descoperit şi o casă care probabil a servit ca biserică. Printre simbolurile creştine descoperite pe pereţii de acolo s-a găsit şi Crucea, aşa cum o ştim noi. Este cea mai veche reprezentare a Crucii cunoscută până acum. Începând cu secolul II, mărturiile de acest fel sunt şi mai multe şi mai evidente.

Traducere: Alexamenos il slaveste pe Dumnezeu

C) In sec 2, Dealul Palatin (Roma), Grafittiul lui Alexamenos, prin care, autorul denigreaza crestinii, aratand un Iisus cu cap de magar, rastignit pe o cruce. Crestinii erau jigniti, spunandu-li-se onolatri

Crucea din catacomba

D) Intr-o catacomba din primul secol crestin din apropierea Muntelui Maslinilor a fost descoperita o piatra cu semnul crucii sapat in ea.

Argumente istorice

Istoricul Minucius Felix in argumentele anti-crestine din ,,Octavius”, scrisa la finele secolului II, vorbeste despre folosirea semnului crucii de catre crestini.

Enciclopedia iudaica certifica faptul ca, inca din secolul 2 crestinii cinsteau semnul crucii si isi faceau semnul crucii.

Clement din Alexandria numeste crucea ,,semnul Domnului” τὸ κυριακὸν σημεῖον.

Izvoarele istorice din primele veacuri vorbesc despre răstignirea pe Cruce în formă de T, uneori cu braţul superior prelungit, aşa cum a fost si la Hristos. Avem mărturii în Epistola lui Barnaba, cap. 12 (epistola care o vreme era inclusă în canonul biblic), unde chiar se face comparaţie cu textul de la Facere 48 unde Iacov binecuvântează cruciş pe Efrem şi Manasi, dar şi multe alte scrieri (Iustin Martirul şi Filosoful, Irineu de Lyon, Origen, Tertulian ş.a.).

Justus Lipsius – Crux Simplex – 1629

„Dumnezeu îi grăieşte iarăşi lui Moise, pe când Israel se lupta cu cei de alt neam, ca să-i aducă aminte, că cei care se luptau au fost daţi morţii pentru păcatele lor; Duhul i-a spus inimii lui Moise să facă o preînchipuire a crucii şi a Celuia Care avea să pătimească: „Dacă cei ce luptă, i-a zis Duhul, nu vor nădăjdui în El, în veci se vor război”. Şi a pus Moise în timpul luptei, scut peste scut şi stând peste ele, mai presus de toţi, a întins mâinile şi aşa Israil învingea din nou; apoi când Moise cobora mâinile, israilitenii erau iarăţi omorâţi (Ieş. 17, 8-13)” (Epistola lui Barnaba, PSB I).

Am citit cu atenţie argumentele iehoviştilor cu privire la acest subiect şi le-am găsit lipsite de consistenţă, inclusiv cele cu trimitere la Justus Lipsius (sec. 16-17) din care iehoviştii citează o singură pagină, ignorându-le pe toate celelalte. Iehoviştii fac referire doar la pagina 24 din cartea lui Just Lipsius (“De Cruce”, Ed. 1629), redând această imagine din partea dreapta.

Dar în aceeaşi carte sunt şi alte imagini şi cu dovezi mult mai concludente, pe care iehoviştii le trec cu vederea, numarul instrumentelor de tortura fiind mult mai mare. In carte nu se spune ca Iisus a fost rastignit pe crux simplex, doar descrie tipuri de rastignire, inclusiv cea pe cruce si variatii ale acesteia. Iar la executia pe crux simplex (stalp) se explica cum era si incendiat cel rastignit, si se problematizeaza modul survenirii decesului, prin asfixia cu fum etc. Nu este reprezentat Isus in carte.

Cartea o puteti descarca de aici.

Vrei să fii sănătos?

Dacă vrei să primești informații interesante, practice și utile, înscrie-te aici