Studiul științific publicat în luna Octombrie a acestui an, realizat de Tom Bayne și colaboratorii, intitulat “Consciousness in the cradle: on the emergence of infant experience”, prezintă rezultate interesante despre conținutul și structura conștiinței la sugari.
Dacă observați un copil privind cu uimire lumânarea care arde pe tortul său din primul an de viață, este clar că ceva se întâmplă în spatele acelor ochi mari și inocenți. Nu mereu observăm acest lucru însă. Dacă derulăm timpul înapoi, de la bebelușul curios – la nou-născut – la oul fertilizat, prezența acestei conștiințe devine tot mai greu de recunoscut.
Pe lângă provocarea filozofică de a defini conștiința, oamenii de știință au avut, de asemenea, dificultăți în a identifica cu precizie când o rețea în dezvoltare de neuroni are o complexitate suficientă nu doar pentru a simți, ci și pentru a percepe mediul înconjurător.
Unii sugerează că această conștiință apare la mai multe luni după naștere, nu mult înainte de primul an de viață. Alții susțin că primele noastre momente de conștiință ar putea fi cu noi la scurt timp după naștere.
“Cei mai mulți dintre cei care au ținut în brațe un nou-născut s-au întrebat cum este să fii un bebeluș”, spune Tim Bayne, filozof la Universitatea Monash din Australia.
“Dar, desigur, nu ne putem aminti de copilăria noastră, iar cercetătorii au avut de-a lungul timpului opinii diferite cu privire la momentul în care apare conștiința – “devreme” (la naștere sau la puțin timp după) sau “târziu” – la un an de viață sau chiar mult mai târziu.”
Potrivit noilor rezultate, există suficiente dovezi pentru a susține ideea unei stări timpurii de conștiință, una care ar fi prezentă și funcțională mult înainte de momentul nașterii.
Conștiința poate fi asemănată cu un punct negru în neurologie, o singularitate ascunsă de un orizont de evenimente al experienței subiective la care nimeni altcineva nu are acces. Putem doar să presupunem că alte creiere – ca și al nostru – pot transforma vibrațiile acustice în cântece de bucurie și tristețe, undele electromagnetice în cerul albastru și apusuri calde de soare, etc.
Fără o modalitate semnificativă de a distinge acțiunea conștientă de reacția inconștientă, o teorie fizică a conștiinței umane continuă să provoace cercetătorii. Cu greu înțelegem cum funcționează în interiorul unui creier matur, cu atât mai puțin într-unul aflat “în construcție”.
Implicațiile nu sunt neglijabile, se întind dincolo de neurologie, până la informatică, etică și chiar lege.
Fără o modalitate concretă de a împărtăși percepții potențiale asupra lumii, odinioară s-a presupus că bebelușii nu au conștiință adevărată.
De-a lungul istoriei, până târziu în secolul al XX-lea, procedurile medicale puteau fi efectuate pe sugari cu analgezice minime (dacă aveau vreunul), sub credința că le lipsea conștiența necesară pentru ca stimuli dureroși să fie înregistrați ca dureroși.
Autorii acestui studiu recent prezintă patru linii de dovezi în favoarea conștiinței care apare aproape de naștere, citând:
- conectivitatea avansată în întreg creierul
- indicatori de atenție
- cercetarea care implică integrarea informațiilor din diferite simțuri
- markerii fizici implicați în elementul “surpriză” și reorientarea atenției.
“Rezultatele noastre sugerează că nou-născuții pot integra răspunsuri senzoriale și cognitive în experiențe conștiente coerente pentru a înțelege acțiunile altora și a-și planifica propriile răspunsuri/acțiuni,” spune psihologul Lorina Naci de la Trinity College London.
Aceasta nu înseamnă neapărat că, conștiința este comutată brusc la naștere, ci ne așteptăm la o trezire graduală a experienței care se dezvoltă pe măsură ce sinapsele se unesc, simțurile se amestecă și cogniția construiește modele care pot fi adaptate pe măsură ce apar noi stimuli.
Pe măsură ce tehnologiile de scanare a creierului se îmbunătățesc și putem să cartografiem mai bine rețelele neurologice complexe pe măsură ce cresc, am putea să înțelegem conștiința ca pe un continuum.
Sursa: https://www.sciencealert.com/
Studiul complet: https://www.cell.com/trends/cognitive-sciences/fulltext/S1364-6613(23)00214-0
No comments yet.