Trasnscrierea discursului:
Când eram mic, vroiam mereu să fiu super-erou. Voiam să salvez lumea și să fac oamenii fericiți. Însă știam că aveam nevoie de super-puteri pentru a-mi realiza visurile. Așa că obișnuiam să pornesc în aventuri imaginare în căutarea de obiecte intergalactice de pe planeta Kripton, lucru care era foarte distractiv, însă fără mari rezultate reale. Când am crescut și am înțeles că SF nu era o sursă potrivită de super-puteri, am decis să pornesc într-o călătorie științifică pentru a găsi o soluție ceva mai utilă.
Am început din California cu un studiu la Universitatea Berkley care analiza fotografiile studenților dintr-un album vechi de final de an pentru a măsura succesul și bunăstarea de-a lungul vieții lor. Prin analizarea zâmbetului din perioada studenției, cercetătorii au putut determina cât de fericită și trainică urma să le fie căsnicia, rezultatul pe care aveau să-l obțină la testele standard de bunăstare și însuflețirea pe care o puteau transmite celor din jur. Într-un alt anuar am dat peste Barry Obama. La prima vedere, am crezut că super-puterile lui proveneau de la gulerul impresionant. Însă acum știu că totul stătea în zâmbetul lui.
Am avut un alt moment de revelație în cadrul unei cercetări la Universitatea Wayne State în 2010, bazată pe imaginile de dinainte de anii ’50 ale jucătorilor de baseball din Liga I. Cercetătorii au concluzionat că deschiderea zâmbetului putea indica durata vieții unui jucător. Cei care nu zîmbeau în fotografii trăiau în medie 72,9 ani, în vreme ce jucătorii cu zâmbete largi trăiau aproape 80 de ani.
Vestea bună e că ne naștem zâmbind. Cu ajutorul tehnologiei 3D cu ultrasunete, putem să vedem că fătul pare să zâmbească în uter. Când se nasc, copiii continuă să zâmbească — la început mai ales în somn. Chiar și copiii orbi zâmbesc la auzul vocii umane. Zâmbetul e una dintre cele mai de bază și universal răspândite expresii umane.
În cercetările din Papua Noua Guinee, Paul Ekman, cel mai renumit cercetător al expresiilor faciale, a descoperit că membrii tribului Fore, care erau întru totul deconectați de cultura vestică și erau cunoscuți pentru ritualurile neobișnuite de canibalism, corelau zâmbetul cu aceleași tipuri de situații exact ca și noi. Din Papua Noua Guinee până la Hollywood sau la arta modernă din Beijing, zâmbim des și o facem pentru a exprima bucurie și stare de bine.
Câți oameni din sală zâmbesc mai mult de 20 de ori pe zi? Ridicați mâna. Oh, wow. În general, mai mult de o treime din noi zâmbește mai mult de 20 de ori pe zi, în vreme ce mai puțin de 14% dintre noi zâmbesc mai puțin de 5 ori pe zi. Oamenii cu cele mai uimitoare super-puteri sunt de fapt copiii, care zâmbesc de aproape 400 de ori pe zi.
Când sunteți în preajma unui copil care zâmbește des v-ați întrebat de ce zâmbiți și dvs? Un studiu recent la Universitatea Uppsala din Suedia a arătat că e foarte greu să fii încruntat când privești pe altcineva zâmbind. De ce? Pentru că zâmbetul e transmisibil și anulează controlul pe care îl avem asupra mușchilor faciali. A imita zâmbetul altcuiva pentru a-l simți pe propria piele ne ajută să înțelegem dacă zâmbetul nostru e autentic, pentru ca apoi să ghicim starea emoțională a celui care zâmbește.
Într-un studiu despre imitarea zâmbetului de la Universitatea Clermont-Ferrand din Franța, persoanele trebuiau să stabilească dacă un zâmbet era autentic sau forțat ținând un creion în gură pentru a bloca mușchii zâmbetului. Fără creion, persoanele au putut evalua corect. Cu creionul în gură însă, când nu puteau imita zâmbetul pe care îl vedeau, evaluarea le era afectată.
Pe lângă teoria evoluției din Originea Speciilor, Charles Darwin a descris și teoria răspunsului facial. El credea că zâmbetul e cel care ne face să ne simțim mai bine — și nu e doar rezultatul unei stări de bine. În cercetările sale, Darwin l-a citat pe neurologul francez Guillaume Duchenne, care folosea stimuli electrici pentru a induce și stimula zâmbete. Nu încercați așa ceva acasă.
Într-un studiu german, cercetătorii au folosit imagini fMRI pentru a măsura activitatea cerebrală înainte și după injectarea cu Botox, menită să blocheze mușchii zâmbetului. Rezultatul a confirmat teoria lui Darwin, arătând că răspunsul facial modifică procesarea neurală a conținutului emoțional din creier într-o manieră care ne face să ne simțim mai bine când zâmbim. Zâmbetul ne stimulează mecanismul de gratificare într-un fel în care nici chiar ciocolata — un bine-cunoscut inductor de plăcere — nu îl poate egala.
Cercetătorii britanici au descoperit că un singur zâmbet poate genera același nivel de stimulare cerebrală precum 2000 de tablete de ciocolată. Același studiu afirmă că zâmbetul induce aceeași satisfacție ca atunci când primești 16000 de lire bani gheață. Asta ne duce la 25000$ pentru un zâmbet. Nu-i rău deloc. Gândiți-vă așa: 25000$ înmulțit cu 400 – asta înseamnă că mulți copii se simt precum Mark Zuckerberg.
Și nu e ca atunci când mănânci multă ciocolată, zâmbetul chiar te poate face mai sănătos. Reduce nivelul hormonilor care induc stresul, precum cortizol, adrenalină și dopamină, și crește nivelul hormonilor precum endorfina, reducând totodată presiunea sangvină.
Și nu doar atât. Zâmbetul ne poate face să fim mai atrăgători pentru ceilalți. Un studiu recent la Universitatea Penn State arată că atunci când zâmbești nu pari doar mai agreabil și gentil, dar chiar și mai competent.
Așa că, oricând vrei să arăți minunat și să pari competent, oricând vrei să reduci stresul și să-ți îmbunătățești căsnicia, când vrei să te simți de parcă ai mâncat multă ciocolată bună — dar fără caloriile aferente — sau de parcă ai găsit 25000$ într-un buzunar al unei haine pe care n-ai purtat-o de ani buni, sau când vrei să ai acces la o super-putere care îi ajută pe cei din jur și pe tine să trăiți mai mult, mai sănătos și mai fericiți: zâmbiți.
Sursa: TED.com
No comments yet.