Conștiință vs. conștiență

Cuvintele “constiinta” si “constienta” nu sunt sinonime. In realitate, in limba germana spre exemplu, acestea sunt realmente cuvinte diferite. “Bewusstsein” inseamna “constienta”, in timp ce “Gewissen” este “constiinta”. Cuvantul “constienta” de altfel nici nu exista in dictionarul limbii romane, el este o improvizatie a traducatorilor care au vrut sa desemneze starea de a fi constient, rezultatul constientizarii. Steiner, spre exemplu, foloseste mult “Bewusstsein“, indicand gradul sau nivelul de constientizare, “constienta”. Cand vorbeste despre “Gewissen“, adica despre “constiinta”, e vorba mai degraba despre componenta morala – spre exemplu, asa cum noi adesea spunem “Te mustra constiinta” sau “Nu te lasa constiinta”. Deci constiinta e mai degraba un aspect al interioritatii noastre sufletesti care trimite la dimensiunea morala din noi. “Constienta” trimite la gradul de trezire launtrica, la gradul de luciditate, la “a constientiza”, la a-ti da seama, la a fi constient.

Fiindca in limba romana nu se foloseste literar “constienta”, el ramane deocamdata o improvizatie a traducatorilor – insa, cred eu, o improvizatie foarte utila. De ce spun ca este utila? Sa-ti dau un exemplu: atunci cand un om a lesinat, este evident incorect sa spui “si-a pierdut constiinta”. Ceea ce a pierdut este starea de “constienta”. Insa cum acest din urma cuvant nu este considerat existent in limba literara, se spune “si-a pierdut cunostinta”. Ceea ce este corect, in sensul ca nu mai are acces la “cunoasterea” lumii exterioare, a lumii sensibile. Insa mai exact este ca el si-a pierdut “constienta”, evident. Uneori insa e folosit “constiinta” cu sensul de “constienta”, fiindca acesta din urma nu este inca integrat in limba literara. Spre exemplu, vorbesti despre “stare de constiinta”, cand discerni intre veghe si somn, desi corect ar fi “stare de constienta” sau “grad de constienta”.

Am gasit cate ceva despre aceasta distinctie in glosarul de termeni de la sfarsitul cartii lui Steiner in care e inclusa si “Filosofia libertatii”, alaturi de alte doua studii scrise de el, traduse si tiparite la editura Triade, din Cluj, acum mai multi ani, cred ca in 1996. In acea nota se specifica, pe langa distinctia dintre Bewusstsein si Gewissen, si faptul ca limba franceza foloseste “conscience”, pentru a desemna ambele cuvinte germane, deopotriva. De aceea nici in limba romana nu avem integrate nuantele despre care vorbesc.

1. constient, lucid, treaz […]
2. constient, inteligent, ganditor […]
3. (of) constient, care isi da seama, care are cunostinta (de)”

1. (of) cunostinta, stiinta (despre)
2. constienta, cunostinta (to lose consciousness = a-si pierde cunostinta)
3. constiinta (de clasa etc.)”