Uimitoarele capacităţi senzoriale ale fătului

fetusEchipele franceze pluri-disciplinare care îşi publică cercetările în „Caietele noului născut” demonstrează în nr. 5 al materialului, că fătul îşi formează o senzorialitate activă. Ca informaţie, organele de simţ şi centrii nervoşi din creier sunt deja dezvoltaţi până în luna a 3-a de sarcină. Pe parcursul celor şase luni ale perioadei fetale, acestea se dezvoltă şi se specializează tot mai mult.

Astfel, vederea, care nu poate funcţiona fără lumină, este lăsată în aşteptare: copilul abia percepe o lumină palidă de culoare portocalie când abdomenul mamei este expus la lumină. Mirosul, care are nevoie de aer pentru a funcţiona, rămâne de asemenea inactiv până la naştere.

Fat la 8 luni

Fat la 8 luni

Pe de altă parte, simţul gustativ este dezvoltat, manifestându-şi deja preferinţele. Fătul absoarbe în fiecare zi o anumită cantitate de lichid amniotic. Dacă se introduce o substanţă dulce în acest lichid, fătul va absorbi de două ori mai mult lichid. Dar dacă se introduce o substanţă amară, fătul va absorbi mai puţin decât în mod normal, scannerul înregistrând chiar o grimasă a acestuia. Prin acest lichid intrauterin, care este influenţat de ceea ce mama mănâncă şi bea, copilul va fi mai târziu sensibil la acele alimente şi băuturi ingerate de către aceasta. Un exemplu în acest sens este adoptarea unui copil indian de către un cuplu parizian la vârsta de trei luni. Când acesta a început să mănânce alimente solide, a refuzat cu încăpăţânare toate preparatele de orez realizat în stil englezesc, însă, a acceptat orez cu curry, asemeni celui mâncat de mama sa în timpul sarcinii.

Cu toate acestea, cele mai studiate simţuri sunt simţul tactil şi auzul. Cel tactil se referă la piele în general astfel că pielea copilului este masată în permanenţă de muşchiul uterin şi de peretele abdominal. Un medic olandez, Frans VELDMAN, a dezvoltat o metodă de comunicare emoţională, numită Haptonomie, prin care mama şi tatăl stabilesc o relaţie mai profundă cu fătul prin intermediul peretelui abdominal. Această metodă va aduce un beneficiu major la momentul naşterii prin bucuria apariţiei copilului şi prin confirmarea legăturii deja stabilite dintre părinte şi copil.

În ceea ce priveşte simţul auzului, pe care strămoşii noştrii credeau că are legătură cu înţelepciunea, este singurul simţ total receptiv şi care nu încetează să ne uimească.

Urechea în sine nu este reponsabilă pentru realizarea vibraţiilor sunetelor … Urechea internă care selectează sunetele şi le transmite către creier, se maturizează la vârsta de aproximativ 6 luni dar, Jean FEIJOO a obţinut reacţii motorii semnificative ca răspuns la stimuli  în cazul unui copil de 5 luni. Dr. Tomatis menţionează de asemenea, cazul lui Odile, un copil autist, pe care a eliberat-o din acea izolare şi lume proprie, prin simplul fapt că a vorbit în limba engleză cu ea. Mama ei lucra într-o firmă de import-export unde a vorbit exclusiv în limba engleză pe toată durata sarcinii. Se pare că fătul este capabil să recepţioneze vibraţiile sunetelor prin toate celulele corpului pe care le memorează începând de la momentul concepţiei.

Relaţia tată-făt

Relaţia tată-făt

Marie-Louise AUCHER, o cântăreaţă devenită profesoară de muzică, a realizat unele observaţii interesante în cadrul familiilor  în care cântăreţii profesionişti practicau zilnic acasă. Mamele cu voce de soprană au adus pe lume copii a căror parte superioară a corpului era extrem de bine dezvoltată. Gestul de a apuca (al degetului mare faţă de celelalte degete) a demonstrat o coordonare  senzorială/motorie destul de precoce. Pe de altă parte, copiii taţilor care au avut voci grave de bas s-au născut cu partea de jos a corpului mult mai bine dezvoltată decât cea superioară. De asemenea, toţi aceşti copii au început să meargă destul de devreme. Dar, ceea ce este mult mai interesant decât această precocitate efemeră, este că ei au rămas nişte plimbăreţi neobosiţi.

Pentru a înţelege acest fenomen, Marie-Louise AUCHER şi-a realizat cercetările în numeroase universităţi şi spitale din Paris împreună cu profesori de la discipline variate. Ei au fost surprinşi să vadă impactul sunetelor asupra „conducătorului navei”, acel meridian energetic al corpului uman bine cunoscut de către specialişti.

Totodată se cunoaşte faptul că toate sunetele sunt în rezonanţă vibratorie cu o anume vertebră a corpului uman dar şi cu o pereche de ganglioni simpatici şi parasimpatici. Când unul dintre aceste puncte energetice sau unii centrii nervoşi, sunt stimulate, aceştia la rândul lor stimulează regiunile pe care le inervează, astfel dinamizând întregul sistem nervos, inclusiv creierul.

M.L. AUCHER a ajuns la o concluzie pornind de la observaţiile sale pe care a împărţăşit-o în clinicile de maternitate precum cea a lui Michel ODENT din Pithiviers care trebuie să o expună şi taţilor, mamelor şi rudelor care cântă în coruri. Ea spune: „cântatul în cor îmbunătăţeşte starea generală de sănătate cât şi sistemul nervos al mamei, astfel încât aceasta să aducă pe lume copii veseli şi calmi care se adaptează cu uşurinţă la diverse situaţii.” Acesta este un semn al unui echilibru psihic. O calitate extrem de folositoare în lumea în care bebeluşii vor trăi.
Dacă taţii vor vorbii cu regularitate bebeluşilor în timpul sarcinii, vor fi încântaţi să descopere că copii le vor recunoaşte vocea aproape instantaneu după naştere.

Muzica şi fătul

Muzica şi fătul

Părinţii, de asemenea, descoperă cu stupoare că bebeluşii recunosc cântecele şi muzica auzită în timpul perioadei prenatale şi că aceste sunete îi calmează pe cei mici.

În ceea ce priveşte efectul emoţional al vocei  mamei, Dr. Tomatis susţine că aceasta restabileşte echilibrul în cazul copiilor şi adulţilor cu tulburări psihice. Astfel, vocea mamei este filtrată printr-un mediu apos, la fel cum au auzit-o prin intermediul lichidului amniotic. Acest regres în perioada prenatală permite pacienţilor, tinerilor şi bătrânilor deopotrivă să stabilească un nou contact cu energiile lor primordiale şi să revină la un regim normal de dezvoltare.

De asemenea, fătul percepe muzica pe care mama sa o ascultă în timpul unui concert. Chiar reacţionează selectiv în funcţie de coloană sonoră. Astfel, Beethoven şi Brahms îl agită; Mozart şi Vivaldi îl calmează. În ceea ce priveşte muzica rock nu trebuie să spunem mai mult: îl face să o ia razna. Ca exemplu, în timpul unui concert rock, mamele însărcinate au trebuit să părăsească sala din cauza loviturilor date de copil. Prin urmare, este necesar să alegeţi o muzică armonioasă.

1606-117481Aceste lucruri ne dovedesc că fătul înregistrează şi memorează muzica pe care mama o ascultă. Rubinstein, Yehudi Menuhin, Oliver Messaien au declarat acelaşi lucru. Ce bine ar fi fost dacă am fi putut să îl întrebăm pe Mozart!
Nimeni nu ar merge atât de departe încât să spună că o mamă însărcinată care a ascultat şi a practicat muzica în timpul sarcinii ar putea să de-a naştere unui compozitor, unei cântăreţe, dar poate fi sigură că viitorul bebeluş va fi sensibil la arta sonoră.

Dar micile fiinţe în curs de dezvoltare  nu stochează doar informaţiile senzoriale ci reţin în memoria lor celulară, amprentele emoţionale ale mamelor lor. (vezi articolul Legătura emoţională între mamă şi copilul său)

Sursa: autor Marie-Andrée Bertin, presedinte O.M.A.E.P. (World Organisation of Prenatal Education Associations)


 Informează-te dacă vrei să fii sănătos
Vrei să fii sănătos?

Dacă vrei să primești informații interesante, practice și utile, înscrie-te aici

, , , , , , , , , , , , , , ,

No comments yet.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.